Radio UZPR

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

La Iași, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului, a avut loc vernisajul expoziției Vibrațiile primăverii, expoziție semnată de către artistul plastic ieșean Eugenia Nechita.
În paralel cu vernisajul a fost prezentat și albumul de pictură Vibrațiile primăverii. Lucrarea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura PIM din Iași. Conceptul și coordonarea editorială ale albumului au fost semnate de către prof. univ. dr. Cătălina Iulia Săvenau, fiica artistei Eugenia Nechita.
Atât despre expoziție, cât și despre album (n.n. Vibrațiile primăverii) au vorbit Radu Sever Ungureanu, Calistrat Robu, Mihai Coțovanu și Corina Matei Gherman. Imediat după discursurile celor pe care i-am amintit, am invitat la dialog pe artistul plastic Eugenia Nechita, cea care ce creionează, prin cuvânt, o imagine a tablourilor expuse, cu accent pe temele surprinse în conținutul acestora.
Eugenia Nechita aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna organizare a activității culturale de zilele trecute din incinta Cercului Militar Iași, arâtându-se împlinită - în inimă și suflet - de familia pe care o are.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

În premieră este expus la Muzeul Național de Istorie a României, lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.
Expoziția este organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei la Muzeul Național de Istoie a României.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Corina Borș, cercetător științific și arheolog.
 
Evenimentul „Zilele Europene ale Arheologiei” (#ZEA) este coordonat la nivel european de Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive din Franța (#INRAP) și organizat în România sub egida și coordonarea Institutul Național al Patrimoniului (#INP).

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
Programul conferinței propune o abordare amplă a relației dintre Academia Română, ASTRA și alte instituții sau forme de organizare culturală care au contribuit, de-a lungul timpului, la susținerea educației, cercetării, culturii scrise, memoriei istorice și vieții publice românești. Comunicările înscrise în program aduc în atenție teme precum activitatea despărțămintelor ASTREI, rolul școlilor și al bibliotecilor, circulația ideilor în presa culturală, contribuțiile unor personalități academice, implicarea elitelor regionale în proiecte culturale și naționale, precum și formele de cooperare intelectuală care au marcat spațiul românesc modern și contemporan.
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Aurel Pop, Director Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.

Deschiderea conferinței internaționale „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”
 
Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
 
Manifestarea reunește cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din țară și din străinătate, într-un cadru de reflecție dedicat rolului instituțiilor culturale, academice, educaționale și asociative în afirmarea identității naționale, în consolidarea vieții intelectuale românești și în dezvoltarea solidarităților culturale moderne.
 
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Bolovan, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.

Șezătoarea - activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele Șezătorii din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026.
În Șezătoare au fost oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat în anul 1940 de către refugiați din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică.
Unii oaspeți au fost din comuna Avrămeni, județul Botoșani, fiind vorba despre Litizia Cobîlă și Cătălina Slabu, gospodine care ne povestesc despre meșteșugurile pe care le-au prezentat în Șezătoarea de zilele trecute, povestindu-ne despre dragostea pentru tradițiile neamului nostru, tradiții moștenite de la străbuni.
Un alt interlocutor al relatării de astăzi este doamna profesor de limba și literatura română, meșter popular, Maria Zoițanu, cea care ne vorbește despre invitații în Șezătoarea de zilele trecute, cu accent pe faptul că principalul obiectiv al activității culturale a fost acela de a arăta tinerei generațiii din tainele meșteșugurilor. Doamna Maria Zoițanu are cuvinte de apreciere pentru meșterul popular Aurica Cojocariu, dar ne împărtășește și câteva experiențe trăite - în ultimii ani - pe exuberantul tărâm al culturii noastre populare.   
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993.
Concret, astăzi, în relatarea noastră, întâi de toate stăm de vorbă cu Liliana Juc, șefa Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, pentru ca, mai apoi, până la final, să invităm la dialog pe interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
 
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Walachia”Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească.
Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și MunteniaPentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor.
Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique”Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă.
Enciclopedia României – „Anul 1821”Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821.
Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc”Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil.
Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român.
Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie”Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862.
Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani”Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române.
Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernăPentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara RomâneascăReper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere.
Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilorUtil pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern.
Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească vecheImportant pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european.
Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și OccidentUtil pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale.
Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot.
Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteriUtil pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale.
Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării RomâneștiRelevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească.
Constantin C. Giurescu – Istoria BucureștilorFoarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă.
George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștenePentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteanăUtil pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern.
Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie româneascăUtil pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.
 

Eleva DARIA-MARIA DUDAȘ-VASILE, cls. a X-a, Colegiul Național "Traian Lalescu" din Reșița, prof.coord. Adriana DUDAȘ-VASILE, a câștigat la secțiunea intervuri în cadrul celei  de-a IV-a ediții a Concursului „Micii mari jurnalişti”,  „Oameni și locuri″ -  reportaje - „DORU DINU GLĂVAN” (07.06.1946-31.10.2021) și interviuri - „OANA CENAN GLĂVAN” (17.07.1973- 07.11.2023).

UNESCO abordează intersecția dintre Inteligența Artificială (IA) și drepturile de autor prin prisma eticii, a drepturilor omului și a protecției diversității culturale. Organizația susține că drepturile creatorilor umani trebuie să rămână în centrul dezvoltării tehnologice.
 
La nivel internațional și european, inclusiv în România, legislația privind drepturile de autor dictează că doar creațiile realizate de oameni pot beneficia de protecție. Conținutul generat exclusiv de IA nu deține drepturi de autor.
 
Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu în cadrul programului UNESCO 70 România.

În cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice.
Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești prezintă expoziția temporară „Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a. Scopul expoziției este de a readuce în atenția publicului larg Caligrafia - arta de a scrie frumos de mână. Scrisul de mână este considerat unul dintre cele mai importante moduri de comunicare, însă în acest secol XXI când lumea este guvernată de tehnică, scrisul de mână rezistă cu greu evoluției tehnologiei digitale.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru RRC.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Pe data de 5 iunie 2026, în cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice.
Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

O carte despre copilăria fără Wi-Fi, dar cu conexiuni pe viață!
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu istoricul și scriitorul Vasile Lupașc.
Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

Gabriel Dinu este artistul în metal care are expuse lucrări la Muzeul Sculpturilor din Fiare Vechi, din Parcul Drumul Taberei din București. Tot el este cel care a creat cupa de aproape nouă kilograme care va fi înmânată câștigătorilor concursului WSFF la care s-au înscris 14 echipe de studenți peisagiști de la șapte facultăti din țară.
Cum a început povestea ne spune chiar ”artistul din garaj” cum i se mai spune.
 
Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinte UZPR Dolj.